1. Ce glorioasă-a fi ziua,
Când vremea se v-apropia,
Când Domnu-n brațe m-a lua,
Prin poarta de-aur m-a intra.
Viața mea când o sfârșesc,
Și-oi înceta de-a mai cânta;
'Naintea-mi plaiul cel ceresc,
În care Domnul m-așeza.

R: O, când 'naintea tronului
Privi-voi fața Domnului;
Cântarea mea-mi va fi mie:
„Mântuitoarea grație.”

2. O, cale-a vieții-nguste!
Tu ne conduci în patrie,
Unde nici un rău nu este,
'Ici n-a intra mizerie.
O, cântă, dar, inima mea,
C-așa-ndurare ai aflat,
Pân' ve veni ziua-aceea,
Când voi fi încoronat.

3. Nu știu când va sosi ziua,
Dar știu de cine sunt condus,
Eu bucuros Îl voi urma;
Pe iubitorul meu Isus;
El priveghează ne-ncetat
Asupra mea Cel îndurat,
Pân' voi primi răsplata mea,
Întru împărăția Sa.

I: Cântările Evangheliei - 1913, cântarea nr. 266